PSD pregătește o reformă administrativ-teritorială majoră: Comune comasate și județe desființate

PSD pregătește un proiect amplu de reorganizare administrativ-teritorială a României, care vizează atât comasarea unor comune și orașe, cât și reducerea numărului de județe. Social-democrații propun șase criterii pentru evaluarea sustenabilității primăriilor, iar pentru redesenarea hărții administrative analizează inclusiv modelul celor 15 Curți de Apel. Reforma ar putea fi aplicată în perspectiva alegerilor locale din 2028 și a noului exercițiu financiar european 2028-2034.

Partidul Social Democrat lucrează la un proiect de reformă administrativ-teritorială care ar putea schimba actuala organizare a administrației locale. Obiectivul declarat este identificarea comunelor și orașelor care nu își pot susține cheltuielile din venituri proprii și care ar putea fi reorganizate prin comasare.

Planul social-democraților nu se limitează însă la nivelul comunelor și orașelor. PSD ia în calcul și desființarea unor județe, prin comasarea actualelor unități administrativ-teritoriale și constituirea unor structuri teritoriale mai mari.

Direcțiile proiectului au fost prezentate de europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD pentru reforma administrativ-teritorială.

Șase criterii pentru stabilirea comunelor și orașelor care ar putea fi comasate

PSD propune o matrice de sustenabilitate administrativă, construită pe baza a șase criterii. Acestea vor permite evaluarea capacității fiecărei unități administrativ-teritoriale de a funcționa independent și de a asigura servicii publice de calitate.

Cele șase criterii propuse sunt:

1. Populația și evoluția demografică

Vor fi analizate numărul locuitorilor, evoluția populației și tendințele demografice din fiecare localitate. Indicatorii ar urma să arate dacă o comunitate are suficiente resurse umane pentru susținerea unei administrații proprii.

2. Sustenabilitatea economică a primăriilor

Evaluarea va urmări raportul dintre veniturile proprii și cheltuielile administrațiilor locale, precum și capacitatea de colectare a taxelor și impozitelor. Vor fi identificate astfel primăriile care depind în mare măsură de transferurile de la bugetul de stat.

3. Capacitatea administrativă și atragerea fondurilor

Vor fi analizate competențele personalului, investițiile realizate și capacitatea de atragere a fondurilor europene și guvernamentale. Criteriul urmărește eficiența administrației și posibilitatea de a implementa proiecte de dezvoltare.

4. Conectivitatea și infrastructura de transport

Un alt indicator va fi distanța față de infrastructura de transport, unitățile sanitare și serviciile de pompieri. Scopul este evaluarea accesului populației la servicii esențiale și a capacității instituțiilor de intervenție.

5. Accesibilitatea la educație și servicii medicale

Vor fi luate în calcul distanțele și accesul locuitorilor la școli, grădinițe, creșe, dispensare și medici.

6. Infrastructura și serviciile publice locale

Ultimul criteriu vizează alimentarea cu apă, canalizarea, rețelele de gaze naturale, iluminatul public și transportul în comun.

Prin combinarea acestor indicatori, PSD urmărește realizarea unei clasificări a localităților în funcție de capacitatea lor financiară, administrativă și operațională.

Cum vor fi stabilite localitățile care vor fi comasate

Pentru aplicarea criteriilor, social-democrații propun înființarea unor comitete județene de reorganizare, coordonate în jurul instituției prefectului.

Din aceste structuri ar urma să facă parte reprezentanți ai Consiliului Județean, Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Direcției Județene de Statistică, Inspectoratului Școlar, Poliției și Direcției Agricole.

Comitetele vor analiza situația localităților, vor consulta autoritățile locale și vor transmite propunerile de reorganizare către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării.

PSD utilizează inclusiv instrumente de inteligență artificială pentru analizarea volumelor mari de informații din bazele de date publice. Acestea ar urma să ajute la corelarea indicatorilor și la evaluarea comparativă a administrațiilor locale.

PSD ia în calcul desființarea unor județe. Modelul celor 15 Curți de Apel

Una dintre cele mai importante componente ale reformei vizează reorganizarea județelor. PSD analizează posibilitatea reducerii numărului actual de unități administrativ-teritoriale județene, prin comasarea unor județe.

Un posibil model de referință este organizarea sistemului judiciar din România, care funcționează prin intermediul a 15 Curți de Apel.

Dragoș Benea a indicat această structură drept un exemplu care ar putea fi analizat pentru redesenarea organizării teritoriale a administrației publice. Totuși, folosirea modelului Curților de Apel nu înseamnă că PSD a decis deja ca România să aibă 15 județe.

În discuție au fost menționate mai multe variante: 12, 15, 18, 20 sau chiar 22 de județe. Numărul final ar urma să rezulte din analizele grupului de lucru și din evaluarea sustenabilității noilor structuri administrative.

„Aș putea să propun ca exemplu modelul Curților de Apel, care în sistemul judiciar s-a văzut că este eficient. Acum trebuie văzut dacă în sistemul administrației locale ceva similar ar fi eficient”, a explicat Dragoș Benea.

Europarlamentarul a subliniat că reforma nu ar avea efectele dorite dacă s-ar limita doar la comasarea comunelor și orașelor.

„Dacă nu atacăm și reforma județelor, degeaba ne-am apucat, mai bine stăteam acasă”, a declarat acesta.

În prezent, România are 41 de județe, la care se adaugă municipiul București. O eventuală reducere a numărului de județe ar presupune o reorganizare amplă a consiliilor județene și a instituțiilor publice din teritoriu.

Deocamdată, PSD nu a prezentat o hartă oficială a noilor județe și nici lista unităților care ar urma să fie comasate.

Când ar putea intra în vigoare reforma administrativ-teritorială

Documentul care va reuni propunerile grupului de lucru al PSD ar urma să fie finalizat până în luna martie.

Calendarul reorganizării este corelat cu două repere importante: alegerile locale din 2028 și începutul noului cadru financiar multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034.

Potrivit lui Dragoș Benea, actualii primari ar trebui să își încheie mandatele în 2028, iar modificările administrative ar trebui realizate cu aproximativ un an înaintea următorului scrutin electoral.

Un alt argument pentru reorganizare este pregătirea administrațiilor locale în vederea accesării fondurilor europene din viitorul exercițiu financiar. PSD consideră că administrațiile mai puternice ar putea avea o capacitate mai bună de pregătire și implementare a proiectelor de investiții.

Social-democrații invocă și posibilitatea reducerii fondurilor de coeziune în viitorul buget european, ceea ce ar putea accentua competiția dintre administrațiile locale pentru obținerea finanțărilor.

Vor dispărea satele dacă se comasează comunele?

PSD susține că reorganizarea administrativă nu va însemna dispariția satelor și nici schimbarea denumirilor acestora.

Potrivit explicațiilor lui Dragoș Benea, modificările ar putea viza structura administrativă a comunelor și instituțiile care le gestionează, fără ca localitățile componente să își piardă identitatea.

Astfel, un sat ar putea păstra aceeași denumire și aceleași repere teritoriale, chiar dacă ar ajunge să aparțină unei comune reorganizate.

„Satul nu își va schimba denumirea, dar comuna, da”, a precizat europarlamentarul social-democrat.

În cazul în care reorganizarea va impune schimbarea documentelor de identitate, PSD ia în calcul introducerea unei perioade de tranziție în care cetățenii să își poată actualiza gratuit actele. Costurile ar urma să fie suportate de stat, nu de locuitori.

Reforma administrativ-teritorială, între reducerea cheltuielilor și reorganizarea serviciilor publice

Reforma propusă de PSD ar putea reprezenta una dintre cele mai ample schimbări ale organizării administrative din România, dacă va fi transformată într-un proiect legislativ și pusă în aplicare.

Comasarea comunelor și reducerea numărului de județe ar urmări consolidarea administrațiilor locale, creșterea capacității de atragere a fondurilor și utilizarea mai eficientă a resurselor publice.

Rămâne însă esențial modul în care reorganizarea va afecta accesul cetățenilor la servicii publice, în special în localitățile rurale și în comunitățile aflate la distanță de centrele administrative.

În acest moment, cele șase criterii, comitetele județene și modelul celor 15 Curți de Apel fac parte din direcțiile de analiză prezentate de PSD. Nu există încă o listă oficială a comunelor sau județelor care vor fi desființate și nici o decizie legislativă privind noua hartă administrativă a României.

Documentul final al grupului de lucru și eventualele propuneri legislative vor clarifica dacă România va trece la o reorganizare administrativ-teritorială de amploare și câte județe vor rămâne în urma reformei.