Gheorghe Ialomițianu acuză Guvernul Bolojan că a redus deficitul prin blocarea plăților către firme: „Nu poți să te lauzi”

Fostul ministru al Finanțelor Gheorghe Ialomițianu acuză guvernarea condusă de Ilie Bolojan că a prezentat reducerea deficitului bugetar fără a reflecta, în opinia sa, întreaga dimensiune a obligațiilor financiare ale statului. Acesta susține că numeroase firme nu și-au primit banii pentru lucrările executate, iar în unele cazuri facturile nici nu ar fi fost înregistrate. Ialomițianu îi cere ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, să facă publică valoarea totală a datoriilor statului.

Gheorghe Ialomițianu: Deficitul ar fi fost redus și prin amânarea plăților

Invitat vineri seara la B1 TV, în emisiunea moderată de Ioana Constantin, fostul ministru al Finanțelor a criticat modul în care a fost gestionată execuția bugetară în timpul guvernării Bolojan. Potrivit acestuia, există facturi restante către antreprenorii care au executat lucrări pentru instituții publice, iar unele autorități s-ar confrunta cu lipsa fondurilor necesare pentru funcționare până la finalul anului.

Ialomițianu a atras atenția că datele privind deficitul bugetar trebuie analizate și în raport cu obligațiile de plată acumulate de stat.

„Cert este că sunt foarte multe facturi neplătite”, a declarat fostul ministru, referindu-se la presiunile asupra bugetului public.

Acuzații privind facturile care nu ar fi fost înregistrate

Cea mai gravă acuzație formulată de Gheorghe Ialomițianu vizează lucrările deja executate de firme private pentru autorități publice, pentru care facturile nu ar fi fost primite sau înregistrate.

Fostul ministru susține că Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării ar fi transmis autorităților locale instrucțiuni să nu primească anumite facturi. Afirmația nu este însoțită, în informațiile prezentate, de documente care să confirme existența unei asemenea dispoziții.

„Sunt multe facturi către antreprenori, pentru că au executat lucrări la instituții, și se vede că multe firme intră în faliment, că n-au primit banii. Dar și mai grav este că nu s-a facturat. Lucrul acesta nu e luat în calcul pentru deficitul ăsta”, a afirmat Ialomițianu la B1 TV.

Potrivit acestuia, situația ar fi mai complicată decât cea reflectată de facturile emise și neachitate, întrucât lucrările executate, dar încă nefacturate, ar putea reprezenta obligații care nu apar în aceeași formă în evidențele analizate de fostul ministru.

„Nu poți să te lauzi că ai redus deficitul blocând plățile”

Gheorghe Ialomițianu consideră că întârzierea plăților către companiile care au lucrat pentru stat poate avea consecințe importante asupra economiei. Firmele trebuie să suporte costurile cu personalul, materialele și execuția lucrărilor, chiar și atunci când nu își încasează la timp banii de la beneficiarii publici.

În opinia sa, neplata obligațiilor asumate de stat nu ar trebui prezentată drept o dovadă suficientă a îmbunătățirii finanțelor publice.

„Nu știu câți bani sunt pentru rectificare, nu știu dacă banii aceștia ajută, dar să știți că nu poți să te lauzi că ai redus deficitul blocând plățile. E grav pentru economie”, a declarat fostul ministru.

Ialomițianu a mai susținut că unele instituții publice ar putea ajunge în dificultate financiară spre sfârșitul anului, inclusiv în ceea ce privește asigurarea cheltuielilor curente și a salariilor.

Ce spune Alexandru Nazare despre deficitul bugetar

Declarațiile fostului ministru vin în contextul în care Alexandru Nazare a prezentat, pe 19 octombrie, date preliminare potrivit cărora deficitul bugetar a ajuns la 3,82% din PIB după primele nouă luni din 2026, față de 5,35% în perioada similară din 2025.

Potrivit datelor prezentate de Nazare, deficitul nominal a fost de aproximativ 78 de miliarde de lei, comparativ cu 102 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului trecut. Ministrul a pus evoluția pe seama creșterii veniturilor bugetare cu 11,8% și a majorării cheltuielilor cu aproximativ 5%.

Nazare a avertizat, totodată, că ultimele luni ale anului sunt decisive pentru respectarea țintei de deficit de 6,2% din PIB pentru 2026. Printre presiunile asupra bugetului se numără cheltuielile din sănătate, obligațiile de plată pentru compensarea prețurilor la energie și sumele aferente proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Datele privind reducerea deficitului și acuzațiile lui Ialomițianu reprezintă două perspective diferite asupra situației bugetare. Pentru a evalua amploarea obligațiilor restante, este necesară o situație centralizată a sumelor datorate și a plăților care urmează să fie efectuate.

Ministerul Dezvoltării cere centralizarea facturilor restante prin PNRR

Problema facturilor neplătite a fost abordată și la nivelul Ministerului Dezvoltării. Pe 21 octombrie, ministrul Alexandru Stoica a solicitat o centralizare națională a facturilor restante aferente proiectelor finanțate prin PNRR.

Potrivit informațiilor publicate de AGERPRES, scopul este identificarea facturilor care nu au putut fi achitate și a obligațiilor fiecărei autorități locale, astfel încât sumele să poată fi analizate în pregătirea bugetului pentru 2027. Ministrul a menționat că unele firme se află în dificultate financiară din cauza întârzierilor la plată.

Această inițiativă confirmă existența unei preocupări oficiale pentru identificarea și evaluarea restanțelor la plata proiectelor PNRR. Ea nu confirmă însă, prin ea însăși, acuzația că autorităților locale li s-ar fi cerut să nu primească facturi.

Ialomițianu cere transparență privind datoriile statului

Fostul ministru al Finanțelor îi solicită lui Alexandru Nazare să prezinte public valoarea totală a obligațiilor de plată ale statului, astfel încât să poată fi evaluată situația reală a instituțiilor publice și a firmelor care au executat lucrări pentru acestea.

Ialomițianu a criticat și modul în care sunt sprijinite autoritățile locale aflate în dificultate financiară. În opinia sa, alocarea unor fonduri suplimentare ar trebui condiționată de adoptarea reformelor administrative și de reducerea cheltuielilor, nu să acopere automat problemele generate de lipsa măsurilor de eficientizare.

Rămâne de clarificat care este valoarea totală a facturilor restante, ce alte obligații de plată există și în ce măsură acestea influențează execuția bugetară. Publicarea unor date centralizate ar putea contribui la o evaluare mai completă a situației financiare a statului și a efectelor întârzierilor asupra mediului de afaceri.