Podul suspendat de la Brăila: O promisiune nerespectată și un eșec monumental!

Am stat mult să mă gândesc dacă să public sau nu acest articol. În ”România lucrului bine făcut” nu știu dacă mai este cineva interesat de așa ceva.

Au trecut alegerile, Partidul Unic este ”pe cai mari” și se vede deja guvernând încă 10 ani, cu un nou președinte care nu știu cât îi reprezintă pe români și asta doar din cauza lor, pentru că preferă să nu iasă la vot decât să-și asume responsabilitatea de a alege! ….sau poate datorită faptului că nici măcar nu au pe cine alege… aceeași clasă politică pusă doar pe căpătuială.

Și totuși… să începem povestea!

La începutul lunii iulie, după câteva zile de vacanță în Delta Dunării, am decis să evit Valea Prahovei și să folosesc drumul DN 2D, Focșani – Brașov, asfaltat de Umbrărescu în urmă cu ceva ani. Așa că am luat-o pe Podul Suspendat de la Brăila pentru a reveni acasă.

Se împlinea 1 an de când, pe 6 iulie 2023, autoritățile au inaugurat cu mare fast acest pod. La exact un an de la finalizarea sa, curiozitatea de a vedea personal starea actuală a podului m-a determinat să aleg această rută, mai ales în contextul controverselor apărute în presă.

Pe canalul nostru de YouTube puteți vedea filmarea completă a dezastrului (precizăm: ÎN URMĂ CU O LUNĂ!):

Inaugurarea fastuoasă

Podul de la Brăila, supranumit „Golden Gate de România”, a fost inaugurat, după cum bine știți, pe 6 iulie 2023. Podul Suspendat de la Brăila a fost inaugurat într-o ceremonie fastuoasă la care au participat personalități politice de rang înalt, precum președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu și comisarul european pe transporturi Adina Vălean. Cu o lungime totală de 1.974 metri și situat la 38 de metri deasupra apei, podul a fost prezentat ca fiind una dintre cele mai mari realizări infrastructurale ale României. Cu toate acestea, problemele nu au întârziat să apară.

Problemele tehnice și dezastrul asfaltului

Podul suspendat de la Brăila a fost un proiect ambițios, însă la scurt timp după inaugurare, au început să apară probleme majore. La doar o lună după deschidere, pe 12 august 2023, asfaltul a început să se deformeze sub efectul căldurii și al traficului greu, ceea ce a necesitat prima reasfaltare. Acest fenomen a continuat, iar pe 11 septembrie 2023, podul era din nou în reparații.

Declarațiile autorităților vs. realitatea de pe teren

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, și constructorul WeBuild au dat vina pe nerespectarea restricțiilor de tonaj și pe canicula extremă. Cu toate acestea, adevărul pare a fi mult mai complex. Începând cu martie 2024, au fost necesare lucrări de consolidare din cauza unei tasări semnificative de peste 10 centimetri la rampa dinspre Brăila. Aceste tasări, apărute încă din toamna lui 2023, au impus măsuri urgente de consolidare, inclusiv forarea de piloni suplimentari.

Tăcerea presei și lipsa de transparență

Un aspect alarmant este tăcerea presei asupra acestor probleme. Majoritatea canalelor de știri nu abordează subiectul, lăsând publicul neinformat. Site-ul nostru își asumă responsabilitatea de a informa corect publicul, fără a fi constrâns de drepturile de autor, subliniind nevoia de transparență și adevăr.

Este neclar de ce autoritățile au insistat pe inaugurarea Podului suspendat de la Brăila fără a finaliza recepția finală și drumurile de legătură. Această grabă suspectă ridică semne de întrebare asupra integrității proiectului și a relației dintre autorități și antreprenor.

Până ieri, 6 august 2024, presa națională și locală nu a prezentat cu adevărat situația. Abia după ce s-a închis complet circulația pe calea a doua de rulare a Podului Suspendat, pe direcția Tulcea Brăila, presa s-a trezit din adormire și și-a dat seama că problema este una gravă!

În loc de concluzii

Ceea ce am găsit pe Podul suspendat de la Brăila a fost șocant: asfalt vălurit și cratere imense care fac imposibilă circulația cu mai mult de 5 km/h. Se lucrează pe prima bandă, unde asfaltul a fost decopertat complet până la tablierul metalic. Această situație este o dovadă clară a unui eșec monumental al celei mai mari investiții post-decembriste din România.

Este esențial ca autoritățile și antreprenorul să își asume responsabilitatea pentru aceste probleme și să ia măsuri rapide și eficiente pentru remedierea lor. Publicul merită transparență și adevăr, iar tăcerea presei nu face decât să agraveze neîncrederea în instituțiile statului.

La aproape 35 de ani de la căderea comunismului, ceea ce se dorea cea mai mare investiție post-decembristă din România a eșuat așa cum pare să eșueze și viitorul acestei țări.

Oare ce mai este de făcut?