Guvernul își asumă răspunderea pe legea pensiilor speciale ale magistraților
Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, în plenul Parlamentului, că Executivul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind reformarea pensiilor speciale ale magistraților. Șeful Guvernului a explicat în detaliu modificările propuse și motivele pentru care s-a recurs la această procedură accelerată.
Principalele modificări din proiectul de lege
Potrivit premierului, noua formă a legii introduce schimbări majore în sistem:
-
Creșterea vârstei de pensionare: de la ieșirea din activitate la 48–50 de ani, la un nou prag care ajunge gradual la 65 de ani.
-
Majorarea vechimii obligatorii: de la 25 de ani la minimum 35 de ani, ceea ce face imposibilă pensionarea înainte de 58 de ani.
-
-
Limitarea cuantumului pensiei: aceasta nu va putea depăși 70% din ultimul salariu net, spre deosebire de situația actuală, în care pensia poate ajunge la nivelul ultimului salariu.
-
Extinderea perioadei de tranziție: de la 10 la 15 ani, astfel încât fiecare nouă generație de magistrați va lucra cu un an mai mult, până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani.
Premierul a precizat că proiectul are și avizul CSM, chiar dacă este negativ.
De ce a ales Guvernul procedura angajării răspunderii
1. Corectarea inechităților sociale
Bolojan a subliniat că sistemul actual al pensiilor speciale creează o percepție profundă de nedreptate:
„Nu există nicăieri în statele civilizate pensionări la 48–50 de ani și nici pensii egale sau mai mari decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi, care merg zilnic la muncă și țin economia în funcțiune nu se simt respectați cât timp astfel de privilegii se mențin.”
Premierul afirmă că reforma urmărește restabilirea echității între diferitele categorii de contribuabili.
2. Necesitatea susținerii economiei și a sistemului public de pensii
Bolojan a explicat că România se confruntă cu un deficit major de forță de muncă în segmentul de vârstă 55–64 de ani, unde doar 53% dintre cetățeni sunt activi pe piața muncii.
„Nu putem avea bugete mai mari sau o economie competitivă dacă oamenii cu experiență ies din activitate la 48–50 de ani. Avem nevoie de mai mulți angajați în economia reală.”
Reforma urmărește menținerea specialiștilor în activitate pentru o perioadă mai lungă, ceea ce ar contribui atât la stabilitatea bugetară, cât și la sustenabilitatea sistemului de pensii.
3. Îndeplinirea jalonului PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene
Premierul a amintit că modificarea pensiilor speciale reprezintă un jalon obligatoriu în PNRR:
„Această corectare a nedreptăților este parte din angajamentele asumate de România. Odată cu procedura de angajare a răspunderii, considerăm că sunt îndeplinite condițiile pentru accesarea fondurilor europene.”
Potrivit acestuia, întârzierea reformei ar putea pune în pericol finanțări substanțiale din fondurile UE.
