Programul de guvernare al lui Eugen Tomac: 21 de capitole, reformă administrativă ca „prioritate zero” și restructurări majore ale statului

Programul de guvernare propus de Eugen Tomac este construit pe o structură tehnică ce cuprinde 21 de capitole și două niveluri de intervenție: măsuri pe termen scurt, cu un orizont de implementare de 12–18 luni, și reforme structurale care urmează să fie realizate pe parcursul mandatului sau chiar dincolo de acesta.

Documentul precizează că nu își propune să detalieze toate mecanismele administrative necesare aplicării politicilor publice, ci să stabilească direcțiile strategice și termenele de implementare. Elaborarea instrumentelor concrete și a procedurilor operaționale ar urma să fie realizată ulterior de ministerele și instituțiile responsabile.

Reforma administrativ-teritorială, plasată înaintea tuturor celorlalte priorități

Cea mai importantă componentă a programului este reforma administrativ-teritorială, definită drept „prioritatea zero”. Potrivit documentului, actuala organizare administrativă a României nu mai răspunde nevoilor de dezvoltare și eficiență ale statului, în condițiile în care există peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale, dintre care multe nu dispun de resurse suficiente pentru furnizarea serviciilor publice de bază.

Programul propune transformarea actualelor regiuni de dezvoltare în regiuni administrative cu personalitate juridică, competențe reale și autoritate fiscală. În paralel, sunt prevăzute praguri minime de viabilitate pentru comune și orașe, precum și redistribuirea competențelor și resurselor financiare între diferitele niveluri administrative.

Implementarea reformei ar urma să înceapă cu o perioadă de pregătire de șase luni, în care să fie constituit un Grup Interinstituțional de Lucru format din experți în drept constituțional și administrativ, economiști, demografi, istorici, specialiști în planificare teritorială și reprezentanți ai societății civile.

Documentul prevede realizarea unui audit complet al tuturor unităților administrativ-teritoriale, analizarea modelelor de reorganizare aplicate în Polonia, Cehia, Franța și Danemarca, precum și elaborarea unor scenarii alternative de reformă.

Un element distinct îl reprezintă prevederile referitoare la zonele cu identitate etnică, lingvistică sau geografică specifică. Programul menționează explicit că regiuni precum Secuimea, Maramureșul, Dobrogea sau Delta Dunării ar urma să beneficieze de formule administrative adaptate, subliniind că reforma nu urmărește desființarea identităților locale.

Pachet de măsuri urgente pentru finanțe, economie și investiții

Pe termen scurt, programul propune o serie de măsuri destinate stabilizării finanțelor publice și creșterii gradului de colectare a veniturilor la buget.

Printre acestea se numără extinderea sistemelor SAF-T și e-Factura, introducerea generalizată a e-Sigiliului pentru transportul de mărfuri, măsuri suplimentare de combatere a evaziunii fiscale și consolidarea mecanismelor de control în structurile antifraudă și vamale.

Pentru contribuabilii cu un istoric fiscal bun este propus un sistem de „scoring fiscal pozitiv”, care ar permite rambursări accelerate de TVA, proceduri simplificate pentru eșalonarea obligațiilor fiscale și reducerea frecvenței controalelor.

În relația cu mediul de afaceri, programul pune accent pe predictibilitate, propunând ca orice modificare fiscală cu impact economic să intre în vigoare la minimum șase luni după publicarea sa în Monitorul Oficial.

Totodată, documentul prevede simplificarea procedurilor pentru persoanele fizice autorizate, măsuri de sprijin pentru piața imobiliară și majorarea deductibilității contribuțiilor la pensiile private facultative.

Audit și restructurare pentru companiile de stat

Programul acordă o atenție deosebită reformării companiilor de stat. În prima etapă, toate societățile care înregistrează pierderi de cel puțin doi ani ar urma să fie supuse unor audituri externe și evaluate printr-un sistem de rating de performanță.

În funcție de rezultate, Guvernul ar putea decide măsuri de redresare, listarea la bursă a unor participații minoritare, realizarea de parteneriate public-private sau chiar lichidarea companiilor considerate neviabile.

Documentul propune și eliminarea salariilor suplimentare și a bonusurilor considerate nejustificate în societățile deținute integral de stat.

Energie și infrastructură, printre prioritățile primului an

În domeniul energetic, programul urmărește protejarea consumatorilor vulnerabili, dezvoltarea capacităților de producție din surse regenerabile, susținerea proiectelor nucleare și finalizarea unor investiții hidroenergetice aflate în întârziere.

De asemenea, este propusă înființarea unor ghișee energetice județene prin care cetățenii să poată beneficia de consultanță și sprijin pentru proiecte de eficiență energetică, instalarea de panouri fotovoltaice, baterii de stocare sau pompe de căldură.

La capitolul infrastructură, prioritățile imediate sunt finalizarea autostrăzii A7 Ploiești–Pașcani, accelerarea lucrărilor pe sectoarele montane ale autostrăzii A1, dezvoltarea centurii Capitalei și realizarea unor variante de ocolire pentru localitățile cu trafic intens.

Un obiectiv esențial îl reprezintă și recuperarea întârzierilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, programul avertizând asupra riscului pierderii unei părți importante din fondurile europene disponibile.

Digitalizare și modernizarea serviciilor publice

Programul prevede accelerarea procesului de digitalizare a administrației publice prin introducerea identității electronice pentru cetățeni, operaționalizarea portalului unic al statului și aplicarea principiului „once-only”, conform căruia instituțiile publice nu vor mai solicita documente și informații pe care le dețin deja în propriile baze de date.

În același timp, este propusă reorganizarea guvernanței digitale prin consolidarea rolului Autorității pentru Digitalizarea României și crearea unei structuri de coordonare la nivelul Guvernului.

Reforme structurale în sănătate și educație

În sănătate, direcția principală este reducerea dependenței de spitalizarea continuă și dezvoltarea serviciilor ambulatorii, a prevenției, recuperării și îngrijirilor la domiciliu, susținute de extinderea digitalizării sistemului medical.

În educație, programul propune reformarea carierei didactice, extinderea programelor de tip „Școală după școală”, digitalizarea administrației școlare și creșterea treptată a finanțării sistemului. Obiectivul asumat este ca până în 2030 educația să primească 15% din bugetul de stat, iar cercetarea publică să beneficieze de finanțare echivalentă cu 1% din PIB.

Prin ansamblul măsurilor propuse, programul de guvernare al lui Eugen Tomac urmărește o reorganizare profundă a administrației și a marilor sisteme publice, combinând măsuri imediate pentru stabilizarea economiei cu reforme structurale care vizează funcționarea statului pe termen lung.