Rusaliile 2026: tradiții, obiceiuri și credințe păstrate de români de Pogorârea Sfântului Duh
Creștinii ortodocși sărbătoresc duminică și luni, 31 mai și 1 iunie 2026, Rusaliile, cunoscute și sub numele de Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea. Considerată una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, aceasta marchează momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Apostolilor, la 50 de zile după Învierea Domnului, încheind astfel ciclul pascal început cu Paștele și continuat cu Înălțarea.
În tradiția populară românească, Rusaliile sunt însoțite de numeroase obiceiuri și credințe legate de pomenirea celor adormiți, protecția gospodăriilor și alungarea spiritelor rele.
Moșii de Rusalii, ziua dedicată pomenirii celor adormiți
Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este cunoscută drept Moșii de Vară sau Moșii de Rusalii. După slujba de pomenire oficiată în biserici, credincioșii oferă pomană pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice.
Potrivit tradiției, se împart vase noi din lut umplute cu mâncare, colaci, fructe, ouă, plăcinte, brânză, mămăligă ori ciorbă. Acestea sunt împodobite cu flori și fire de busuioc, iar lumânarea aprinsă nu lipsește din ritual. În multe zone ale țării se păstrează credința că nu este bine să mănânci înainte de a împărți pomană pentru cei adormiți.
Ramurile de tei și nuc, simbol al protecției și binecuvântării
În ziua de Rusalii, credincioșii aduc la biserică ramuri și frunze de tei sau nuc pentru a fi sfințite. Acestea simbolizează limbile de foc care s-au pogorât asupra Apostolilor la Pogorârea Sfântului Duh.
După slujbă, ramurile sunt așezate la icoane, la porți sau la intrările în case. Tradiția populară spune că acestea protejează gospodăria de grindină, fulgere, boli și alte necazuri.
Rugăciuni pentru recolte bogate și binecuvântarea câmpurilor
În numeroase comunități rurale, după slujba de Rusalii, preotul merge împreună cu credincioșii pe câmp pentru a oficia Sfeștania și pentru a stropi culturile cu aghiazmă.
Obiceiul este păstrat pentru binecuvântarea recoltelor și pentru protejarea semănăturilor de secetă, grindină și alte calamități naturale.
Ielele și credințele populare legate de Rusalii
În folclorul românesc, Rusaliile sunt asociate cu ielele, ființe supranaturale despre care se spune că îi pedepsesc pe cei care nu respectă sărbătoarea. Legendele populare le descriu ca pe niște apariții îmbrăcate în alb, care dansează în locuri izolate, lăsând în urmă pământ ars și neroditor.
Pentru a se feri de influența lor, oamenii obișnuiau să pună pelin și usturoi la ferestre, porți și în gospodării. În unele regiuni, pelinul este adăugat și în băuturi, fiind considerat un simbol al protecției împotriva răului.
Dansul Călușarilor, ritualul care alungă relele
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Rusalii este dansul Călușarilor, inclus în patrimoniul cultural imaterial UNESCO. Potrivit tradiției, dansul ritualic avea rolul de a vindeca bolile provocate de Rusalii și de a alunga duhurile rele.
Călușarii, considerați cei mai iscusiți dansatori ai satului, formau o ceată și respectau un jurământ special pe durata sărbătorii. Prin sărituri și mișcări ritualice, aceștia aduceau, conform credinței populare, sănătate, fertilitate și protecție comunității.
Sărbătoarea Rusaliilor comemorează momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Apostolilor, oferindu-le puterea de a propovădui Evanghelia în toate limbile lumii și marcând, potrivit tradiției creștine, începutul misiunii Bisericii în lume.
