Strategia Națională de Apărare 2025–2030, adoptată de Parlament: Nicușor Dan avertizează asupra războiului hibrid și corupției

Parlamentul a adoptat miercuri, în ședință comună, Hotărârea privind aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document esențial pentru direcțiile de securitate ale României în următorii cinci ani. Strategia a întrunit 314 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și 3 abțineri.

Cu prilejul prezentării în Legislativ, președintele Nicușor Dan a subliniat principalele amenințări evidențiate în strategie, pornind de la războiul din apropierea granițelor României și continuând cu războiul hibrid desfășurat de Rusia, incluzând atacuri cibernetice și campanii coordonate de dezinformare, care afectează democrația și statul de drept.

„Independență solidară” – conceptul central al strategiei

Președintele a subliniat că strategia pornește de la principiul independenței solidare, însemnând atât afirmarea intereselor naționale în relațiile internaționale, cât și respectarea angajamentelor față de partenerii strategici.

Documentul este structurat în patru capitole-cheie, primul dintre acestea analizând contextul geopolitic actual, caracterizat de:

• contestarea ordinii internaționale bazate pe reguli,

• conflictul din Ucraina și instabilitatea regională,

• evoluția accelerată a tehnologiei, inclusiv dezvoltarea inteligenței artificiale,

• expansiunea rețelelor sociale și creșterea fenomenului dezinformării.

Amenințări externe și vulnerabilități interne

Nicușor Dan a evidențiat faptul că România se confruntă cu un spectru amplu de riscuri, precum:

• războiul din proximitate,

• atacuri cibernetice,

• campanii de influență și propagandă,

• instabilitate în Republica Moldova, Ucraina, Caucazul de Sud și Balcanii de Vest,

• efectele conflictelor din Orientul Mijlociu asupra Europei.

La nivel intern, președintele a atras atenția asupra unor vulnerabilități persistente:

• capacitatea scăzută a administrației publice,

• corupția și evaziunea fiscală de mare amploare,

• probleme în educație, inclusiv abandonul școlar și slaba dezvoltare a gândirii critice,

• declinul demografic,

• nivelul redus al investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare,

• implicarea civică limitată.

Mize strategice: parteneriate, tehnologie și rolul României în regiune

Președintele a reafirmat importanța Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, apartenența la NATO și UE, precum și rolul strategic al României în regiunea Mării Negre.

Nicușor Dan a subliniat că:

• România poate deveni un nod esențial de conectivitate între Europa și Asia,

• Portul Constanța și infrastructura în dezvoltare reprezintă avantaje majore,

• Dunărea va fi crucială în perspectiva reconstrucției Ucrainei.

În ceea ce privește politica externă, România intenționează să continue sprijinirea Republicii Moldova și Ucrainei, precum și stabilitatea în Balcanii de Vest.

Lupta anticorupție, prioritate majoră

Președintele a punctat că lupta împotriva corupției este un element central al strategiei, subliniind necesitatea unei coordonări mai eficiente între instituțiile implicate, prioritizarea cazurilor de mare corupție și implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor relevante, fără a încălca separarea puterilor în stat.

„Cetățeanul este esențial pentru succesul strategiei”

În final, Nicușor Dan a subliniat rolul crucial al societății civile și al implicării cetățenilor în realizarea obiectivelor strategiei, afirmând că încrederea publicului poate fi câștigată doar prin transparență și combaterea fermă a corupției.

Adoptarea Strategiei Naționale de Apărare marchează un pas important în conturarea direcțiilor de securitate ale României într-un context internațional marcat de incertitudini, riscuri emergente și transformări rapide.