Viceprimarul municipiului Ploiești, Alexandru Săraru: „USR și paradoxul CCR: când anula alegerile era democrație, acum e abuz?”

Viceprimarul municipiului Ploiești critică reacția USR după decizia CCR privind Legea integrității și acuză partidul că aplică principiile democratice selectiv

Decizia Curții Constituționale din 17 august privind noua Lege a integrității a reaprins disputa politică asupra rolului CCR și, mai ales, asupra modului în care partidele politice se raportează la deciziile unei instituții fundamentale a statului.

Curtea Constituțională a decis că este constituțională prevederea potrivit căreia încetarea de drept a unei funcții sau demnități publice poate interveni la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, în cazul persoanelor aflate în situațiile de incompatibilitate sau conflict de interese prevăzute de actul normativ. În același timp, CCR a declarat neconstituționale, între altele, prevederile referitoare la „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” și anumite obligații privind declarațiile de interese financiare.

Decizia îl afectează direct pe președintele USR și primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, care a pierdut definitiv în instanță procesul privind raportul ANI referitor la un conflict de interese administrativ. În urma deciziei CCR, Fritz susține că mandatul său ar urma să înceteze în termen de 30 de zile dacă legea va intra în vigoare în forma actuală.

Reacția liderului USR a fost extrem de dură. Dominic Fritz a acuzat „majoritatea PSD din Curtea Constituțională” că a validat „un brutal abuz de putere” și a susținut că este vorba despre o sancțiune retroactivă.

În acest context, viceprimarul municipiului Ploiești, Alexandru Săraru, consideră că reacția USR ridică o problemă mai profundă: poate fi aceeași instituție a statului considerată garant al democrației atunci când decizia sa este convenabilă și „abuzivă” atunci când consecințele sale sunt nefavorabile?

„Nu poți să spui că CCR este garantul democrației atunci când ia o decizie pe care o consideri corectă și, în momentul în care aceeași instituție pronunță o decizie care îți afectează propriul lider, să spui că este un abuz de putere. Ori respectăm instituțiile statului, ori le judecăm în funcție de rezultatul care ne convine politic. Nu putem avea două măsuri pentru aceeași instituție”, afirmă Alexandru Săraru.

Aceeași Curte Constituțională, reacții diferite

Viceprimarul Ploieștiului face trimitere și la unul dintre cele mai controversate momente politice din ultimii ani: anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.

La 6 decembrie 2024, CCR a anulat întregul proces electoral pentru alegerea președintelui României, motivând că procesul electoral fusese viciat pe durata desfășurării sale și că fusese afectat caracterul liber exprimat al votului. În motivarea deciziei, Curtea a invocat inclusiv informațiile rezultate din documentele declasificate în contextul ședinței CSAT și existența unor atacuri hibride asupra procesului electoral.

Decizia a produs efecte fără precedent: primul tur a fost anulat, iar procesul electoral a fost reluat.

„În 2024, CCR a luat o decizie care a schimbat complet cursul alegerilor prezidențiale. A fost o decizie extrem de controversată, dar nimeni nu poate nega că a fost o decizie a Curții Constituționale. Dacă atunci ni s-a cerut să acceptăm că instituțiile statului trebuie respectate, același principiu trebuie să funcționeze și astăzi”, spune Alexandru Săraru.

Acesta subliniază că nu este necesar ca cineva să fie de acord cu fiecare hotărâre a CCR pentru a respecta instituția.

„Poți să critici o decizie a CCR. Poți să ai o opinie juridică diferită. Poți chiar să consideri că o anumită hotărâre este greșită. Dar este cu totul altceva să transformi o instituție constituțională într-un dușman al democrației doar pentru că verdictul său nu îți convine.”

„Democrația nu poate fi apărată doar când rezultatul ne convine”

În opinia viceprimarului Alexandru Săraru, adevărata probă pentru orice partid politic nu este reacția la deciziile favorabile, ci modul în care acceptă deciziile nefavorabile.

„Democrația nu este doar despre rezultatele care ne plac. Democrația înseamnă reguli, instituții și proceduri pe care trebuie să le respectăm chiar și atunci când pierdem. Dacă acceptăm o instituție atunci când ne dă dreptate și o delegitimăm atunci când ne contrazice, atunci problema nu mai este la instituție, ci la felul în care ne raportăm noi la democrație”, afirmă Săraru.

Acesta consideră că disputa privind mandatul lui Dominic Fritz trebuie separată de disputa politică dintre USR și PSD.

„Dacă există argumente juridice serioase împotriva legii, acestea trebuie prezentate în instanțele competente și în cadrul procedurilor prevăzute de Constituție. Dacă există probleme de constituționalitate, CCR trebuie să le analizeze. Dar nu putem porni de la concluzia că o instituție este legitimă doar atunci când ne protejează interesele.”

Legea trebuie să fie aceeași pentru toți

Un alt principiu invocat de viceprimarul Ploieștiului este egalitatea în fața legii.

În iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv acțiunea lui Dominic Fritz împotriva raportului ANI privind conflictul de interese. În urma acestei decizii, Biroul Național al USR a decis menținerea lui Fritz în funcția de președinte al partidului, iar formațiunea a susținut că situația trebuie analizată și din perspectiva standardelor europene privind drepturile fundamentale și exercitarea mandatului public.

„Eu nu spun că un om trebuie eliminat din funcție pentru că aparține unui anumit partid. Spun exact contrariul: legea trebuie să fie aceeași pentru toată lumea. Dacă un ales local se află într-o situație juridică prevăzută de lege, atunci trebuie aplicate aceleași reguli indiferent dacă este de la USR, PSD, PNL, AUR sau este independent”, afirmă Alexandru Săraru.

Viceprimarul adaugă că tocmai acesta este motivul pentru care consideră periculoasă politizarea excesivă a disputei.

„Nu putem transforma fiecare decizie juridică într-o confruntare între partide. Astăzi este Dominic Fritz. Mâine poate fi un primar PSD, PNL, AUR sau USR. Dacă instituțiile sunt discreditate de fiecare dată când afectează un politician, în final nu mai rămâne nimic din autoritatea statului.”

„Nu există instituții democratice doar când ne dau dreptate”

Alexandru Săraru consideră că România are nevoie de instituții puternice, dar și de o cultură politică în care deciziile acestora să poată fi contestate prin mijloace legale, nu prin delegitimare politică.

„Instituțiile statului trebuie să fie criticate atunci când greșesc, dar critica trebuie să se bazeze pe argumente, nu pe faptul că verdictul ne-a dezavantajat. Nu putem spune despre CCR că este democratică atunci când anulează alegeri, iar câțiva ani mai târziu să spunem că aceeași Curte distruge democrația pentru că a dat o decizie care nu ne convine. Asta înseamnă să folosim două standarde pentru aceeași realitate.”

În același timp, viceprimarul Ploieștiului spune că și Parlamentul trebuie să își asume responsabilitatea pentru calitatea legislației.

„Parlamentul face legile, Curtea Constituțională verifică dacă acestea respectă Constituția, iar instanțele aplică legea. Dacă vrem să schimbăm regulile, trebuie să o facem prin procedurile democratice. Nu putem cere Curții să fie arbitru atunci când ne convine și adversar atunci când pierdem.”

„România nu are nevoie de o democrație cu două măsuri”

În final, Alexandru Săraru transmite un mesaj direct către USR și către toate partidele politice.

„Dacă USR crede cu adevărat în independența instituțiilor statului, atunci trebuie să accepte și deciziile care nu îi convin. Dacă există argumente juridice, să le folosească. Dacă există căi de atac, să le urmeze. Dar dacă o instituție devine «abuzivă» doar pentru că verdictul său afectează un lider politic, atunci nu mai vorbim despre apărarea democrației. Vorbim despre principii aplicate selectiv. Iar România nu are nevoie de o democrație cu două măsuri.”

Disputa privind Legea integrității și mandatul lui Dominic Fritz este, în acest moment, mai mult decât un conflict între un politician și o instituție. Ea readuce în prim-plan o întrebare esențială pentru politica românească: respectăm instituțiile și regulile doar atunci când ne convin sau avem suficientă maturitate democratică pentru a le respecta și atunci când deciziile lor ne sunt nefavorabile?

Pentru Alexandru Săraru, răspunsul este unul singur: aceleași reguli, aceleași instituții și aceleași standarde pentru toți.