Cât au costat cheltuielile președintelui Iohannis în 10 ani?
Cât au costat cheltuielile președintelui Iohannis în 10 ani? După ani de solicitări din partea societății civile și a presei, Administrația Prezidențială a publicat oficial cheltuielile din cei 10 ani de mandat ai președintelui Klaus Iohannis. Sumele includ deplasările oficiale, întreținerea reședințelor prezidențiale, cheltuielile pentru protocol, securitate și alte activități administrative. Datele au fost publicate pe platforma Boarding Pass și oferă o imagine detaliată asupra modului în care au fost gestionate fondurile publice alocate președinției.
Cheltuieli totale și principalele categorii
Potrivit documentelor desecretizate, cheltuielile totale din perioada 2014-2024 se ridică la aproximativ 150 de milioane de euro. Acestea au fost împărțite în mai multe categorii:
- Deplasările externe și interne – 30 de milioane de euro
- Întreținerea reședințelor prezidențiale – 40 de milioane de euro
- Protocol și recepții oficiale – 15 milioane de euro
- Securitate și protecție – 50 de milioane de euro
- Cheltuieli administrative și salarii – 15 milioane de euro
Deplasările externe și interne
O bună parte din cheltuieli a fost alocată călătoriilor oficiale efectuate de Klaus Iohannis în țară și în străinătate. Conform datelor publicate, în cei 10 ani de mandat, președintele a efectuat peste 100 de vizite externe, cu costuri de transport, cazare și protocol semnificative.
Cele mai costisitoare deplasări au fost:
- Statele Unite (2020, 2023) – aproximativ 3 milioane de euro
- Japonia (2023) – 1,8 milioane de euro
- Summiturile NATO și UE – aproximativ 10 milioane de euro în total
În plus, vizitele interne au implicat cheltuieli de aproximativ 5 milioane de euro, incluzând transport aerian și terestru, precum și costuri de organizare a evenimentelor oficiale.
Întreținerea reședințelor prezidențiale
Administrația Prezidențială gestionează mai multe reședințe oficiale, inclusiv Palatul Cotroceni, Vila Lac 1 și Vila de la Neptun. Întreținerea acestor reședințe a costat aproximativ 40 de milioane de euro în 10 ani, incluzând:
- Renovări și modernizări – 15 milioane de euro
- Costuri de întreținere (utilități, curățenie, reparații) – 20 milioane de euro
- Personal auxiliar (bucătari, personal de securitate, întreținere) – 5 milioane de euro
Protocol și recepții oficiale
Evenimentele și recepțiile oficiale organizate la Palatul Cotroceni au generat cheltuieli de 15 milioane de euro. Acestea includ banchete, cine oficiale, primirea delegațiilor internaționale și organizarea de ceremonii.
Printre cele mai costisitoare evenimente se numără:
- Vizita regelui Charles al III-lea în România – 1 milion de euro
- Ceremoniile de Ziua Națională a României – 5 milioane de euro în 10 ani
- Recepțiile oficiale pentru ambasadori și lideri politici – 3 milioane de euro
Securitate și protecție
Una dintre cele mai mari categorii de cheltuieli este reprezentată de măsurile de securitate și protecție, gestionate de Serviciul de Protecție și Pază (SPP). Sumele cheltuite în acest domeniu au ajuns la 50 de milioane de euro, incluzând:
- Protecția președintelui și a familiei
- Securizarea reședințelor prezidențiale
- Escortele oficiale și tehnologia de supraveghere
Cheltuieli administrative și salarii
Funcționarea Administrației Prezidențiale presupune și costuri administrative, de la salariile personalului până la achiziția de echipamente și alte cheltuieli de funcționare. Acestea au fost estimate la 15 milioane de euro pe parcursul celor 10 ani de mandat.
Concluzii
Publicarea acestor informații aduce transparență asupra modului în care au fost utilizate fondurile publice alocate Administrației Prezidențiale în ultimul deceniu. Cu toate acestea, rămân controverse legate de anumite cheltuieli, în special cele legate de deplasări și renovări. Criticii susțin că unele sume sunt excesive și că este necesară o mai mare responsabilizare a administrației în gestionarea banilor publici.
În viitor, este posibil ca astfel de date să fie publicate mai frecvent, permițând o mai bună monitorizare a cheltuielilor instituțiilor publice de către cetățeni și presă.
