Dimitrie Muscă cere suspendarea importurilor de lapte și produse lactate din Ungaria pentru prevenirea febrei aftoase

Unul dintre cei mai mari fermieri din țară, Dimitrie Muscă, cere suspendarea importurilor de lapte și produse lactate din Ungaria pentru prevenirea febrei aftoase. Acesta avertizează că, dacă virusul ajunge în România, ar putea provoca pagube economice masive fermierilor locali, afectând atât producția de lapte, cât și industria zootehnică în ansamblu.

Ce este febra aftoasă și de ce este periculoasă?

Febra aftoasă este o boală virală extrem de contagioasă care afectează bovinele, ovinele, caprinele și porcinele. Deși nu se transmite la om, maladia are un impact devastator asupra sectorului zootehnic, ducând la scăderea producției de lapte și carne, sacrificări în masă și interdicții comerciale pentru produsele provenite din zonele afectate.

Principalele riscuri asociate cu febra aftoasă includ:

• Răspândirea rapidă a bolii în rândul animalelor, cu pierderi economice majore pentru fermieri.
• Restricții comerciale impuse de Uniunea Europeană și de alte organisme internaționale asupra exporturilor de carne și lactate din zonele afectate.
• Costuri ridicate pentru eradicarea bolii și despăgubirea fermierilor.

Avertismentul lui Dimitrie Muscă

Fermierul Dimitrie Muscă solicită intervenția rapidă a autorităților române pentru a preveni un dezastru economic și sanitar-veterinar. Acesta cere suspendarea imediată a importurilor de lapte și produse lactate din Ungaria, argumentând că orice întârziere ar putea permite introducerea virusului în România.

„Dacă febra aftoasă ajunge în România, pierderile vor fi incomensurabile. Nu ne putem permite să riscăm sănătatea efectivelor noastre pentru niște importuri care nu sunt esențiale pentru piața internă. Autoritățile trebuie să acționeze acum, nu după ce boala s-a răspândit”, a declarat Dimitrie Muscă.

Situația importurilor de lapte din Ungaria

România importă anual cantități semnificative de lapte și produse lactate din țările vecine, în special din Ungaria și Polonia. Motivele acestui fenomen includ costurile mai mici de producție din aceste țări, dar și deficitul intern de materie primă pentru procesatori.

În 2023, conform datelor INS, aproximativ 20% din laptele procesat în România provenea din importuri. Aceasta reprezintă o vulnerabilitate majoră în cazul în care un focar de febră aftoasă ar afecta lanțul de aprovizionare și ar impune restricții comerciale.

Ce măsuri pot lua autoritățile române?

Pentru a preveni introducerea febrei aftoase în România, fermierii și specialiștii în domeniu propun mai multe măsuri urgente:

1. Suspendarea temporară a importurilor de lapte și produse lactate din Ungaria, până la clarificarea situației epidemiologice.
2. Intensificarea controalelor sanitar-veterinare asupra tuturor produselor de origine animală care intră în România.
3. Verificarea și monitorizarea fermelor românești, pentru a preveni posibila contaminare a efectivelor autohtone.
4. Informarea și instruirea fermierilor cu privire la măsurile de prevenție și semnalarea rapidă a oricăror simptome suspecte la animale.
5. Cooperare mai strânsă cu autoritățile europene pentru gestionarea riscului și aplicarea unor strategii comune de protecție.

Reacția autorităților

Până în acest moment, autoritățile române nu au anunțat măsuri concrete în legătură cu importurile de lapte și lactate din Ungaria. Cu toate acestea, ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor) a declarat că monitorizează situația și că ar putea impune restricții în funcție de evoluția epidemiologică.

„Suntem în contact cu autoritățile sanitar-veterinare europene și urmărim îndeaproape situația din Ungaria. Vom lua măsuri adecvate dacă există riscul real ca febra aftoasă să ajungă în România”, a transmis un reprezentant al ANSVSA.

Impactul economic al unei eventuale contaminări

Dacă febra aftoasă ar pătrunde în România, impactul economic ar fi devastator. Pe lângă pierderile directe cauzate de sacrificarea animalelor, ar apărea și restricții la export pentru produsele din carne și lapte, ceea ce ar afecta grav fermierii și procesatorii autohtoni.

În 2001, un focar de febră aftoasă din Marea Britanie a dus la pierderi de peste 8 miliarde de lire sterline, demonstrând cât de grav poate fi impactul unei astfel de crize. România trebuie să evite un scenariu similar, iar fermierii insistă că prevenția este singura soluție viabilă.

Concluzie

Avertismentul lui Dimitrie Muscă trebuie tratat cu maximă seriozitate de autorități. Suspendarea temporară a importurilor de lapte și produse lactate din Ungaria ar putea preveni o criză majoră în industria agroalimentară românească. Într-o perioadă în care securitatea alimentară și protecția fermierilor locali sunt esențiale, deciziile rapide și ferme sunt singura cale pentru a proteja economia și sănătatea efectivelor zootehnice din România.