Prima rectificare bugetară din 2026: mai mulți bani pentru sănătate, pensii, investiții și administrațiile locale
Guvernul a publicat în transparență decizională proiectul primei rectificări bugetare din 2026. Documentul prevede suplimentarea fondurilor pentru sănătate, plata pensiilor, comunitățile locale și proiectele de investiții, în condițiile menținerii țintei de deficit bugetar cash la 6,2% din PIB.
Potrivit proiectului, rectificarea are ca obiectiv acoperirea cheltuielilor urgente de la finalul anului și asigurarea finanțării pentru investițiile care trebuie finalizate. Alocările au fost stabilite în urma unei analize a veniturilor, a execuției bugetare și a obligațiilor de plată ale instituțiilor publice.
Sănătatea primește cea mai mare suplimentare de fonduri
Cea mai importantă suplimentare netă este prevăzută pentru sistemul de sănătate. Bugetul asigurărilor sociale de sănătate va primi în plus 3,22 miliarde de lei, bani destinați achiziției de medicamente, materialelor sanitare și serviciilor medicale.
Separat, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va avea la dispoziție aproximativ 3,9 miliarde de lei, sume reținute la începutul anului din bugetul deja aprobat.
De asemenea, Ministerul Sănătății va primi 774 de milioane de lei pentru plata salariilor angajaților din serviciile de ambulanță, finanțarea unităților de primiri urgențe și a SMURD, precum și pentru programele de sănătate derulate în spitale.
Peste 3,4 miliarde de lei în plus pentru plata pensiilor
O altă alocare importantă vizează bugetul asigurărilor sociale de stat, care va fi suplimentat cu 3,47 miliarde de lei. Fondurile sunt necesare pentru asigurarea plății pensiilor până la sfârșitul anului 2026.
2,81 miliarde de lei pentru comunitățile locale
Administrațiile locale vor beneficia de o suplimentare de 2,81 miliarde de lei. Banii vor susține plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, serviciile de protecție a copilului, îngrijirea persoanelor vârstnice și finanțarea școlilor.
Din această sumă, două miliarde de lei sunt destinate achitării plăților restante ale administrațiilor locale. Măsura urmărește reducerea datoriilor către furnizori și asigurarea continuității serviciilor publice.
Fonduri suplimentare pentru proiectele europene și investiții
Proiectele finanțate prin programele europene derulate de Ministerul Agriculturii vor beneficia de încă 1,47 miliarde de lei.
În același timp, bugetul total al investițiilor publice crește cu 900 de milioane de lei, ajungând la 170,1 miliarde de lei, echivalentul a 8,2% din PIB.
Rectificarea oferă ordonatorilor principali de credite mai multă flexibilitate în redistribuirea fondurilor, astfel încât resursele să poată ajunge la proiectele din PNRR și din fonduri europene care au șanse să fie finalizate.
Cheltuielile totale scad cu 1,2 miliarde de lei
Reprezentanții Ministerului Finanțelor susțin că suplimentările au fost realizate prin prioritizarea cheltuielilor, nu prin majorarea acestora. Echipele tehnice au analizat execuția bugetară a fiecărui ordonator principal de credite, iar solicitările au fost evaluate în funcție de necesitatea și fundamentarea lor.
Plățile care nu reprezintă urgențe vor fi amânate până când situația bugetară va permite efectuarea lor. În acest context, reținerea de 10% din creditele bugetare aprobate, prevăzută de Legea finanțelor publice, va fi menținută acolo unde necesarul de finanțare nu este încă demonstrat.
Sumele reținute vor putea fi deblocate în situațiile în care instituțiile justifică nevoile reale, prioritate urmând să aibă domenii precum sănătatea.
La nivelul bugetului general consolidat, cheltuielile scad cu 1,2 miliarde de lei față de programul stabilit înainte de rectificare.
Deficitul bugetar după primele nouă luni
Datele execuției bugetare la nouă luni indică un deficit de 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.
Ținta de deficit cash pentru întregul an rămâne la 6,2% din PIB. Autoritățile susțin că obiectivul este menținerea echilibrului între finanțarea serviciilor publice, continuarea investițiilor și controlul cheltuielilor statului.
Prima rectificare bugetară din 2026 urmărește, astfel, direcționarea fondurilor către obligațiile urgente și proiectele care pot fi duse la bun sfârșit, fără modificarea țintei de deficit asumate.
