CCR a decis ca interceptările SRI pe mandate de siguranță națională nu mai pot fi folosite ca probe în instanță

CCR a admis marți o excepţie de neconstituţionalitate privind o prevedere din Codul de procedură penală, legată de folosirea interceptărilor în procesele penale. În urma acesteia, SRI nu mai poate sesiza procurorii cu interceptari pe mandate de siguranță națională. Sunt, astfel, puse în discuție și dosarele de crimă organizată, trafic de droguri, trafic de persoane sau criminalitate cibernetică.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în dosarul fostului președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, care a fost condamnat luni la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de droguri, în primă instanță.

Este vorba despre art.139 alin.(3) din Codul de procedură penală, care prevede că „înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege” și despre art. 11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991, potrivit căruia „informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate (…) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni”.

CCR a decis că dispoziţiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituţionale „în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”.

Pe de altă parte, CCR a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României.